Arma „de neoprit” a Rusiei, racheta „Oreshnik”: tehnologia veche reconfigurată într-o amenințare pentru Ucraina și Europa
Pe 21 noiembrie 2024, Rusia a lansat racheta „Oreshnik” asupra orașului Dnipro din Ucraina. Aceasta, descrisă de președintele Vladimir Putin ca fiind „de neoprit”, a fost utilizată pentru prima dată în condiții de luptă. Deși atacul a provocat daune limitate, tehnologia din spatele rachetei a atras imediat atenția experților militari occidentali.
Departe de a reprezenta o revoluție tehnologică, „Oreshnik” folosește un sistem vechi, dar eficient, cunoscut sub numele de Multiple Independently-targetable Reentry Vehicle (MIRV), care permite lansarea simultană a mai multor focoase către ținte distincte. Această caracteristică conferă rachetei o capacitate de distrugere largă și precisă, chiar dacă aceasta nu transportă explozibili, scrie Reuters.
Cum funcționează „Oreshnik” și de ce este vulnerabilă
Racheta „Oreshnik” parcurge mai multe etape înainte ca focoasele să lovească țintele. După lansare, prima treaptă a rachetei este eliminată, iar o componentă cunoscută drept „autobuzul MIRV” preia controlul, ghidând focoasele pe o traiectorie balistică prin spațiu. La momentul potrivit, autobuzul eliberează focoasele, fiecare fiind programat să lovească o țintă specifică.
În această fază, însă, racheta devine vulnerabilă la interceptare, deoarece deplasarea sa prin spațiu o expune sistemelor defensive avansate, precum Arrow 3 (Israel) sau SM-3 Block 2A (SUA). Deși Putin a prezentat „Oreshnik” ca fiind hipersonică și imposibil de interceptat, experții subliniază că toate rachetele balistice din această clasă ating viteze hipersonice.
„Nu este vorba de o tehnologie complet nouă, ci de o combinație de tehnologii vechi, folosite într-un mod diferit”, a explicat pentru Reuters Jeffrey Lewis, expert în neproliferare la Middlebury Institute of International Studies.
Limitările rachetei și mesajul simbolic al Rusiei
Racheta „Oreshnik” derivă din modelul RS-26, o rachetă balistică intercontinentală testată de Rusia, dar care nu a intrat în serviciu. Pentru „Oreshnik”, unul dintre stadiile propulsorului a fost eliminat, reducând raza de acțiune și adaptând-o pentru utilizare convențională. Totuși, costul ridicat al rachetei, combinat cu daunele limitate produse în Dnipro, ridică întrebări cu privire la eficiența sa practică.
Tim Wright, expert la International Institute for Strategic Studies, a observat că lansarea a avut probabil o miză simbolică, mai degrabă decât una militară. „Este o demonstrație de putere, un mesaj de intimidare către Occident”, a explicat acesta. Utilizarea unui atac lofted, în care traiectoria rachetei este ridicată pentru a reduce raza de acțiune, sugerează o strategie calculată pentru a evita escaladarea neintenționată.
Un viitor incert pentru armele convenționale bazate pe MIRV
Rachetele cu focoase multiple, precum „Oreshnik”, ridică preocupări majore. Dacă ar fi utilizate cu încărcături nucleare, ar putea fi confundate cu un atac nuclear, declanșând o reacție catastrofală. În plus, folosirea acestui tip de armament cu focoase convenționale este considerată ineficientă, fiind mai degrabă un instrument psihologic decât unul militar.
Putin a subliniat în declarațiile sale că lansarea a fost un răspuns la utilizarea de către Ucraina a rachetelor furnizate de SUA și Marea Britanie. Totuși, analiza resturilor rachetei indică o tehnologie care, deși reconfigurată, nu reprezintă o schimbare fundamentală în tacticile de luptă.
Concluzie: intimidare sau inovație?
Deși „Oreshnik” nu schimbă paradigmele războiului modern, ea demonstrează cum Rusia reciclează tehnologii vechi pentru a răspunde provocărilor actuale. Atacul din Dnipro evidențiază o abordare calculată a Moscovei: utilizarea de armament sofisticat pentru a transmite mesaje politice și militare, fără a escalada conflictul dincolo de limitele convenționale.
Cu toate acestea, astfel de tactici pun în lumină riscurile asociate armamentului avansat, dar ambiguu. Într-un context geopolitic tensionat, fiecare lansare are potențialul de a schimba echilibrul fragil al securității globale.